Viziune asupra marxismului. Eseuri despre Marxism


Perspectiva marxistă asupra dreptului. Marxism and Law de Hugh Collins La viziune asupra marxismului manifestație publică iscată datorită condițiilor economice austere, pe pancartele de dimensiuni mari apare un portret a lui Karl Marx, flancat de unul, al comicului Groucho Marx.

viziune asupra marxismului om din diferite unghiuri

Descrierea verbală e palidă față de gagul elegant al cineastului Pierre Étaix. Marxismul este un curent de gândire care nu e monolitic, cu ramificații atât în sociologie, economie, filosofie, cât și în politică.

Marxism and Law [2] a lui Hugh Collins, publicată înoferă într-o manieră concisă și clară o introducere în dezbaterile, occidentale în principal, despre marxism și drept. Astfel spus alegerea termenilor în elaborarea unei teorii, nu este niciodată inocentă.

Lăcomia, invidia, egoismul, dorinţa de a avea mereu mai mult decât celălalt ar fi, conform acestei viziuni sceptice asupra lumii, trăsături definitorii ale speciei umane, care nu ar face posibilă o lume semnificativ mai bună decât cea de acum. Raiul, spre marea fericire a popilor, ar fi posibil numai în cer. Marxiştii, fiind oameni realişti, nu pot nega că egoismul, lăcomia şi invidia sunt trăsături umane, defecte umane care se găsesc din abundenţă în societatea actuală. Le putem întâlni, din păcate, aproape la tot pasul, şi, ceea ce este tragic, nu numai la burghezii propriu-zişi, nu numai la bogătaşi şi exploatatori, ci şi la mulţi din oamenii săraci - unii muncitori pot fi la fel de egoişti ca şi patronii lor.

Hugh Collins încearcă viziune asupra marxismului răspundă la trei întrebări ce dau forma cărții, în cele șase capitole ale ei. Marx a avut trei abordări în privința dreptului. Prima, cea din tinerețea lui — vedea dreptul ca o sistematizare a libertății. Din această perspectivă, activitățile umane — universale și coerente, sunt ansambalate într-un sistem, ce nu ar trebui să confrunte oamenii din exterior pentru a le determina comportamentul prin coerciție.

Apoi, dreptul este privit ca o formă de alienare. Subiectul juridic cu pletora sa de obligații și drepturi este abstras de oamenii concreți ce trăiesc în realitate socială specifică. Proclamându-se o egalitate politică formală, dar tolerându-se, chiar încurajându-se — aservirea economică ori dacă preferați exploatarea ori opresiunea, ori mai neaoș, împilareareligioasă și socială.

Această legalitate aparte, apare ca o fantoșă a dreptății, dacă e să apelăm la o valoare. Astfel că individul omulca subiect juridico-politic, apare divorțat de omul economic din societatea civilă. Iar în viziunea sa matură, dreptul este doar un epifenomen parte a suprastructurii.

Trebuie să recunoaștem că aceste trei abordări, nu discutăm aici dacă sunt compatibile între ele, au o anumită putere de atracție. În orice caz verificarea lor empirică efectuată în diferite societăți concrete, este o sarcină deloc ușoară.

Fiind o introducere, cartea lui Collins, strânge și rezumă, iar apoi critică, diferitele discuții avute în viziune asupra marxismului marxismul european occidental în principal, dar și cu referire la cel sovietic cu privire la drept. Trebuie să ținem viziune asupra marxismului că această afirmație este făcută în principal acolo unde ideologia de mai sus are o anumită istorie, în Anglia, una destul de îndelungată.

Voi elabora într-o manieră ceva mai extinsă, capitolul ce mi s-a părut intrigant, puțin mai încolo.

Tweet Ideile lui Marx nu au fost niciodată atât de relevante precum în zilele de azi. Aceasta este reflectată în setea de teorie Marxistă contemporana.

Iar la final voi lua în discuție două cazuri juridice. Pentru a vedea cum sunt aduse aceastea ca exemple de Collins, și cum sunt ele analizate în termeni marxiști.

Deocamdată voi aminti câte ceva despre libertate. Se pot decela cel puțin două perspective privind libertatea; perspectiva liberalilor clasici — minimalistă, și una atribuită printre alții și lui Marx — maximalistă.

Manifestul Comunist

Conform viziunii liberale, libertatea este absența interferențelor din partea semenilor, ori și mai strict, a coerciției. Ori în alți termeni, libertatea poate fi înțeleasă ca absența restricțiilor în exercitarea propiilor opțiuni. Libertatea văzută ca determinare de sine, ori în termeni a la Spinoza, ca o dorință de libertate — spre explorarea propiilor potențialități, este și viziunea lui Marx despre libertate. Dar nu munca salariată tipică capitalismului — o muncă alienantă, viziune asupra marxismului o muncă autoexpresivă.

Trăsăturile proeminente ale acestei ideologii sunt: 1 menținerea neutralității statului față de clasele sociale ori grupuri de interese; 2 puterea politică va fi conferită celor ce respectă cerințele constituționale; 3 dreptul decide suveran cine deține puterea și maniera exercitării ei; 4 legile emise să fie accesibile și apte să fie înțelese facil, astfel că exercitarea drepturilor și a obligaților să fie realizabilă pentru cei afectați.

Această este o ideologie legitimatoare influentă în spațiul de common law.

Meniu de navigare

Collins consideră că subminarea acestei ideologii este sarcina principală a praxisului revoluționar. Acest praxis este fie unul insurecțional, fie unul reformist. De aici apare o dilemă. Dacă rezistența violentă este întreprinsă, criminalul va fi izolat, judecat, și în final uitat pe măsură ce solidaritatea clasei muncitoare se dezintegrează sub presiunea subtilă a procesului legal.

Similar, un reformist ce va obține măsuri propice clasei muncitoare prin mecanisme legale, va descoperi că o dată acestea obținute, conștiința de clasă se va evapora. Statul este văzut fie ca un arbitru neutru între cetățeni ori ca un instrument subtil de control și distribuție a puterii între clasele dominante, prima parte pare să sune frumos, dar realitatea istorică ne arată că cea de-a două este mai des întâlnită.

Account Options

Iar această clasă dominantă prin intermediul manipulării ideologice și a coerciției economice dresează celelalte pături sociale. În Sagar v. În apărarea sa, angajatorul a invocat faptul că aceștia practică o deducere din salariu pentru proasta exercitare a sarcinilor în filatură. Acestă practică a fost încorporată în contract devenind o clauză implicită, așa că deducerea pecuniară era licită. Curtea de apel a acceptat acest argument și acțiunea angajatului a fost viziune asupra marxismului.

Aici apar două ideologii contrastante, dacă nu chiar contradictorii.

Teoria marxistă în relațiile internaționale

Pe de o parte cea liberal burgheză — încapsulată în doctrina libertății contractuale, ce presupune ca numai clauzele expres prevăzute să opereze. Iar pe de altă parte relațile de subordonare sare de acuitate vizuală cele dintre stăpân și servitor — ca rămășițe precapitaliste, confereau celui dintâi puteri disciplinare extinse.

Astfel că practica profesională de a impune standarde de calitate apare în siajul acestor puteri disciplinare.

viziune asupra marxismului medicament pentru buna viziune

De remarcat că angajatul și-a bazat pretenția în asentimentul ideologiei dominante aici — libertatea contractualăiar angajatorul s-a bazat pe concepții mai vechi. Soluția curții a acomodat un compromis. Angajatorul poate să facă deducerea doar dacă dreptul de a lua o asemenea măsură devine o clauză contractuală.

Astfel că o practică cutumiară ca cea de aici, a fost interpretată ca o excepție de la principiul libertății contractuale. Totuși aici avem de a face cu o practică îndelungată și nu cu un capriciu intempestiv al angajatorului.

viziune asupra marxismului viziune reperată

Conținutul dreptului nu poate fi determinat liniar în funcție de ideologia dominantă. Păienjenișul de principii juridice ascunde, uneori, supraviețuiri anacroniste, dar apar și transformări subtile în principiile juridice existente. Ar fi interesante cercetări aplicate în această perspectivă în contextul românesc, de exemplu cum s-au recalibrat ideologiile — în contextul sistemului judiciar — post Acum trecem la viziune asupra marxismului alt caz, Duke of Buccleuch v.

Alexander Cowan and Sons Reclamantul în această acțiune considera că comportamentul pârâțiilor — producători de hârtie — de a deversa resturi din procesul industrial în râul în care cel dintâi își adăpa vitele și oile, este sisteme pentru îmbunătățirea vederii și trebuie să înceteze.

Acțiunea se baza — pe deranjarea bunei vecinătăți nuisance [3]considerând că acest comportament al producătorilor de hârtie este nerezonabil. Trebuie viziune asupra marxismului că la vremea aceea nu exista o reglementare specială privind protecția mediului. Ducele de Buccleuch a câștigat în cele din urmă după mai multe peripeții procedurale — soluția finală a fost dată după 40 de ani, obținând un ordin judecătoresc care le interzicea pârâților să mai deverseze reziduri în cursul râului.

Puncte comune ale teoriilor marxiste[ modificare modificare sursă ] În opinia cercetătorilor marxiști există o strânsă legătură între domeniul social, economic și politic, între aceste domenii nu pot exista bariere interdisciplinare pentru că - aceste bariere - pot fi piedici în calea cunoașterii. O altă trăsătură specifică a tradiției marxiste este concepția materialistă asupra istoriei. Adevărații actori ai vieții politice sunt clasele socialeiar confruntarea dintre clasele sociale de care amintesc Marx și Engelsdevine mult mai importantă decât confruntarea dintre state. În viziune asupra marxismului în care Marx își publica opera, modul de producție era prin excelență capitalist, clasele sociale aflate în conflict erau: proletariatul exploatații și burghezia exploatatoriiașa cum se poate vedea deja adevărații actori ai vieții sociale sunt clasele sociale. Lumea lui Marx[ modificare modificare sursă ] Marx vorbește despre o nouă societate care trebuie să provoace orânduirea capitalistă iar în final să o schimbe.

Este o regulă — care reglementează poluarea râurilor — parte din suprastructură? Baza și suprastructura este metafora folosită de marxiști pentru a explica diferite aspecte din societate — instituții, forme de conștiință și chiar practici culturale.

Nedumeriri

În acest caz sunt prezente două moduri de producție — cel agricol și cel industrial. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea propietarii de terenuri, s-au folosit de această parte specială a dreptului civil — nuisance, pentru a contracara expansiunea modului de producție industrial. Astfel că prin aceasta, ei au reușit să aibă practic un drept de propietate cu privire la folosirea râurilor într-un anumit grad de puritate.

  1. Miopia astigmatismo hipermetropia presbiopia
  2. Eseuri despre Marxism - II
  3. Teoria marxistă în relațiile internaționale - Wikipedia
  4. Perspectiva marxistă asupra dreptului. Marxism and Law de Hugh Collins - JURIDICE
  5. Cum să restaurați vederea 1 25
  6. Viziunea 5 cum să se îmbunătățească
  7. Îmbunătățiți vederea cifra opt

Relațiile de producție sunt constituite de un cadru normativ general respectat. Orice relații de producție se bazează pe o terminologie juridică, iar unele regimuri de propietate se bazează pe sistemul juridic în cauză, ca să subziste. Sunt lucruri interesante de discutat și în aria dreptului penal, spațiul nu ne permite să ne aventurăm și pe acolo. O lume întoarsă cu susul în jos, care trebuie recalibrată. Iar în final pentru Marx — dreptul văzut ca un mecanism represiv, va dispărea în societatea comunistă, utopie sau ideal realizabil, aceasta rămâne de văzut în viitor.