Logopedie deficiență vizuală, Logoped deficiență vizuală


Caracteristicile generale ale deficientului mintal ………… 10 1. Funcţiile i procesele psihice în deficienţa mintală …… Etiologia deficienţei mintale …………………………… Tipologia handicapului mintal …………………………….

Dezvoltare cu deficiențe de vedere

Diagnosticarea deficienţei mintale. Diagnosticul diferenţial 35 1. Limite i posibilităţi în recuperare a handicapaţilor mintal.

Miopie și farsightedness caracteristică b Deosebit de importante pentru strategia de lucru sunt observatiile cu privire la modul cum este abordata sarcina de catre copil. Scorul brut nu este decat prima parte a evaluarii. Meniu de navigare Dezvoltarea percepției la copii În dezvoltare, percepția copiilor are trăsături specifice. De la naștere, el deține deja câteva informații.

Definiţia i clasificarea deficienţelor vizuale ……………. Etiologia deficienţelor de vedere ……………………… Caracterizarea somatică i psihologică a nevăzătorului …. Recuperarea deficienţei de vedere ……………………… Caracterizarea generală a handicapului de auz …………. Clasificarea i etiologia handicapurilor de auz ………… Diagnosticarea handicapului de auz ……………………… 96 3.

Defectologie si logopedie - deficienta mintala si vizuala, tulburarile de comportament si limbaj

Caracteristicile funcţiilor i proceselor psihice la handicapaţii de auz ………………………………………. Recuperarea i integrarea deficienţilor de auz …………… Definiţia deficienţelor fizice i psihomotorii ……………. Cauzele deficienţelor fizice i psihomotorii ……………… 4. Clasificarea deficienţelor fizice i psihomotorii ………….

Defectologie si logopedie

Recuperarea deficienţelor fizice i psihomotorii ………… 5. Definirea tulburărilor de comportament ………………….

Ioannis Pallikaris Creta, Grecia a fundamentat LASIK laser in situ keratomileuzis în Să reevalueze rezultatele măsurătorilor şi a diagnosticului preoperator împre- ună cu pacientul Consultul unui specialist în retină, glaucom.

Caracterizarea persoanei cu tulburare de comportament … 5. Incidenţa tulburărilor devierilor de conduită de comportament ……………………………………… Etiologia tulburărilor de comportament …………………. Tipologizarea tulburărilor de comportament ……………. Terapia tulburărilor de comportament ………………… Definiţia logopedie deficiență vizuală de limbaj logopedie deficiență vizuală. Cauzele deficienţelor de limbaj ………………………… Clasificarea deficienţelor de limbaj ……………………… 6.

Cursuri de logopedie cu deficiențe de vedere

Caracterizarea deficienţelor de limbaj …………………… 6. Corectarea deficienţelor de limbaj ………………………. Autismul …………………………………………………. Surdocecitatea ………………………………………………. Toate funcţiile i procesele psihice sunt afectate, într-un fel sau altul, de existenţa handicapului mintal.

Astfel, în plan senzorial-per-ceptiv se remarcă dificultăţi de analiză, ceea ce determină perceperea globală a obiectului sau a imaginii acestuia în detrimentul sesizării elementelor componente. În ceea ce prive te planul reprezentării se constată imposibilitatea deficientului mintal de a structura un câmp de reprezentare pe bază de simboluri, fapt ce dovede te funcţionalitatea slabă a structurii semiotice i absenţa, aproape totală, a limbajului interior.

logopedie deficiență vizuală

Gândirea deficientului mintal cu gradul de debilitate este deficitară la nivelul proceselor superioare ale gândirii, putându-se evidenţia anumite trăsături definitorii: gândire concretă, situativă, bazată pe cli ee verbale, pe imitarea mecanică a acţiunilor i a limbajului celor din jur, lacune majore în achiziţia conceptelor abstracte i o slabă capacitate de discernământ, dezordini intelectuale etc.

Imaginaţia la toate formele de nedezvoltare cognitivă logopedie deficiență vizuală săracă, neproductivă, intensitatea ei fiind invers proporţională cu gradul de gravitate a handicapului, mergând până la absenţa ei. La toate formele de deficienţă mintală apar frecvent tulburări ale imaginaţiei, sub forma minciunii i a confabulaţiei În ceea ce prive te nivelul mnezic al deficitului mintal se poate afirma că, în majoritatea cazurilor exceptând deficienţele severe, graveacesta nu este modificat în mod evident.

Memoria — în formele u oare i medii ale deficienţei mintale — îmbunătățiți viziunea cu forumul de exerciții considerată ca având funcţie compensatorie, suplinind insuficienta dezvoltare a proceselor cognitive superioare.

Atenţia deficientului mintal diferă de cea a normalului nu atât sub aspectul performanţelor, cât prin modalitatea organizării. Limbajul deficien-tului mintal poartă amprenta caracteristicilor de concretism, rigiditate i inerţie specifice nivelului gândirii.

logopedie deficiență vizuală

Cele mai frecvente manifestări ale tulburărilor limbajului pe fondul deficienţei mintale sunt cele de tipul dislaliei, disgrafiei i dislexiei. Din punctul de vedere al afectivităţii, structurile specifice deficientului mintal sunt specifice psihopatologiei marginale, fiind u or de depistat fenomene de emoti-vitate crescută, de puerilism i infantilism afectiv, sentimente de inferioritate i anxietate accentuate, caracterul exploziv i haotic al reacţiilor în plan afectiv, controlul limitat al acestora.

Logoped deficiență vizuală

Diferenţe sesizabile între normal i deficientul mintal se observă i dacă ne raportăm la planul motivaţional, la deficientul mintal predominând interesele i scopurile apropiate, trebuinţele momentane, capacitatea redusă de concentrare a atenţiei i neputinţa de a prevedea momentele logopedie deficiență vizuală importante ale activităţii făcându-l pe deficientul mintal în speţă debilul mintal să aibă dese insuccese.

Aceste particularităţi ale activităţii psihice a deficientului mintal se corelează cu tulburările ce apar în sfera psihomotricităţii. Specifice pentru această deficienţă sunt: timpul de reacţie scăzut, viteza diminuată a mi cărilor, imprecizia lor dublată de sincinezii, imitarea deficitară a mi cărilor cu reflectarea lor în oglindă care prelungesc timpul de formare a dexteri-tăţilor manuale i care au semnificaţie în deprinderile grafice.

Putem spune a adar că personalitatea deficientului mintal este un sistem decompensat C. Păunescu, I. Mu u, O clasificare a cauzelor deficienţei mintale mai aproape de realitate este realizată de C. Păunescu i I. Mu uautorii desprinzând trei mari categorii grupe de factori cauzali ai handicapului mintal: factori biologici ereditari, geneticifactori ecologici, ocluzie ce este la vedere psihosociali.

Privind tipologia handicapului mintal, în funcţie de QI QI — coeficient de inteligenţă există: intelect de limită sau liminar la graniţa dintre normalitate i handicapdebilitate mintală handicap mintal u or sau deficienţă mintală moderată, de gradul Ihandicap mintal sever deficienţa mintală de gradul al II-lea, sau imbecilitateahandicap mintal profund deficienţa mintală de gradul al III-lea sau idioţia.

Imbecilitatea, stare mintală deficitară ireversibilă, constă în incapacitatea individului de a utiliza i înţelege limbajul scris-citit fără ca acest lucru să fie consecinţa unei tulburări vizuale, auditive sau motrice etc. Idioţia se define te după criteriul capacităţii de autoprotecţie, adică al capacităţii de a răspunde de propria securitate în viaţa de toate zilele, fiind încadrată în grupa deficienţelor mintale cu importante tulburări organo-vegetative, senzorio-motrice i instinctive.

Logopedie Importarea si automatizarea sunetelor Ș J

Idiotul nu este decât o persoană cu deficit mintal, incapabil să logopedie deficiență vizuală asupra propriei sale siguranţe în viaţa cotidiană. Dezvoltarea intelectuală a idiotului se opre te la un nivel inferior celui de 3 ani, pe fondul unui QI situat sub Există i o formă de handicap mintal care acoperă zona de graniţă dintre normal i patologic i ea este reprezentată de handi-capul de intelect liminar, când vorbim despre un decalaj între vârsta mintală i vârsta cronologică de 2 ani, 2 ani i jumătate la 10 ani, decalaj care logopedie deficiență vizuală cre te treptat până la 5 ani la 15 ani.

Caracteristic pentru handicapul liminar este plafonarea intelectuală la vârsta de ani nivelul clasei a V-a. Complexitatea sindromului de deficienţă mintală caracterizat prin nedezvoltarea, oprirea sau perturbarea dezvoltării mintale, în special a funcţiilor cognitive, consecinţă a unor cauze endocongenitale sau apărute în cursul primei copilării, impune necesitatea stabilirii diagnosticului diferenţial sub multiple aspecte.

deficienta vizuala – Logopedie si consiliere pentru dezvoltare personală

Vorbim despre diagnostic diferenţial în cadrul sindromului de deficienţă mintală formele clinice ale sindromului de deficienţă mintală sunt extrem de multiple, în funcţie de natura etiologică, de gravitatea deficienţei, de modul de organizare a personalităţiiîn raport cu fenomenologia psihopatologică etc.

Recuperarea ca modalitate de intervenţie se referă la resta-bilirea, refacerea sau reconstituirea unei funcţii umane, plecându-se de la premisa că aceasta s-a pierdut.

Microcefalia rar tiroidă atrofică - Anomalii de dezvoltare ereditare; - Meningită - Iradiere în timpul sarcinii; - Infecţii ale mamei.

Noţiunea pare astfel inoperantă în cazul deficienţelor dobândite sau a celor în care este evident imposibilă refacerea. Logopedie deficiență vizuală recuperării constă a adar în valorificarea la maxim a posibilităţilor individului handicapat, funcţiile psiho-fizice nealterate trebuind antrenate pentru a prelua activitatea funcţiilor afectate.

Se urmăre te astfel formarea unor abilităţi i comportamente care să-i permită deficientului o integrare în viaţa profesională i socială. Metodologia utilizată în acest scop poate fi preponderent psihologică, pedagogică sau medicală. Principalele forme de recupe-rare folosite în cazul handicapului mintal sunt realizate prin: logopedie deficiență vizuală, psihoterapie i terapie ocupaţională. Dintre formele psihoterapiei, adecvate handicapului mintal sunt psihoterapia sugestivă i psihoterapia de relaxare, ţinându-se seama de gradul crescut de sugestibilitate, influenţabilitate i dependenţă ale handicapatului mintal.

Rezultate foarte bune în recuperarea deficientului mintal oferă terapia ludică ludoterapia prin care se pot atinge toate obiectivele propuse în recuperare: dobândirea deprinderilor de viaţă cotidiană elementare, formarea abilităţilor de muncă pentru anumite meseriicâ tigarea unei autonomii personale, a posibilităţilor de comunicare i relaţionare socială, în vederea integrării lor în colectiv i în societate. Recuperarea prin terapie ocupaţională poate fi utilizată cu succes în toate formele de handicap mintal, sub diferite forme: ludoterapia, arterapia, dansterapia, ergoterapia.

În toate aceste tipuri de terapii trebuie să se pună accent pe compensare, stimulându-se funcţiile senzoriale i psihice normale, nealterate.

Specificul muncii logopediei în caz de deficiență vizuală

Putem afirma că o intervenţie de tip recuperativ în cazul unei deficienţe mintale a avut succes dacă persoana cu handicap mintal a logopedie deficiență vizuală un anumit nivel de autonomie personală, i-a însu it abilităţi motorii i dexterităţi manuale, fiind capabilă să exercite o profesie, dacă i-a format comportamente adecvate la situaţie, dacă poate comunica oral i în scris, dacă are format simţul autocontrolului etc.

Există o serie de sindroame clinice care se asociază cu diferite grade de deficienţă mintală. Cele mai frecvent întâlnite dintre acestea sunt prezentate succint în tabelul de mai jos. Oligofrenia fenil- Eroare meta- — lipsa pigmentului păr Se asociază cu piruvică bolică eredi-tară, extrem de blond, ochi de un handicapul mintal lipsind enzima bleu foarte deschis sever sau profund. Handicap vizual înseamnă a adar scăderea acuităţii vizuale la unul sau la ambii ochi binocularcare are loc din perioada vieţii intrauterine până la moarte.

Handicapul vizual apare a adar din cauza insuficientei funcţionări sau chiar a eliminării a analizatorului vizual. Orbii congenital sunt complet lipsiţi de reprezentări logopedie deficiență vizuală, iar la orbii cu defect vizual survenit — ţinându-se cont de timpul care a trecut de la apariţia defectului până la vârsta actuală — se păstrează o serie de imagini vizuale care pot avea o influenţă însemnată asupra particularităţilor psihologice individuale.

Există i două tipuri speciale de cecitate: cecitatea isterică i agnozia vizuală.

logopedie deficiență vizuală

Cauzele cecităţii i ale ambliopiei nu pot fi studiate separat, acelea i afecţiuni oculare putând provoca leziuni i modificări de diferite grade ale analizatorului vizual. Nu se poate vorbi în general despre cauzele deficienţelor vizuale, în această privinţă existând dife-renţe destul de pronunţate de la o epocă la alta, de la o regiune geografică a lumii la alta. În plus se poate discuta despre cauzele cecităţii i ale ambliopiei i în funcţie de perioada de vârstă în care se manifestă cu preponderenţă cauze ale cecităţii congenitale dobândite în copilărie, tardiv sau numai la bătrâneţe.

Cele mai importante cauze sunt: afecţiunile analizatorului vizual, afecţiuni organice generale care pot determina logopedie deficiență vizuală vizuală, traumatismele oculare etc. Privind particularităţile deficientului vizual se constată o schim-bare a expresiei feţei, care se datorează lipsei funcţiei expresive a ochilor, o dezvoltare fizică întârziată W.