Concept om din diferite unghiuri


Cuza" Iasi; e-mail: teo. Este ea doar o parte a eticii sau o etica aplicata? Este bioetica o posibilitate de a reface legatura pierduta dintre stiintele naturii si stiintele naturii?

Vom incerca sa raspundem la aceste intrebarii orientind discursul nostru in urmatoarele trepte: 1. Necesitatea unei analitici a conceptelor[1]; 1. Imaginea omului si a naturii in secolul 20; 1. Imaginea omului si a naturii in antropologia filosofica; 1. Homo naturalis; 1. Imaginea omului si a naturii in bioetica actuala; 1. Argumentul inevitabilitatii antropocentrismului; 1. Bioetica si postmodernism; 2. Bazele unor noi imperative etice; 2. Lumea ca perceptie si nu ca reprezentare; 2. Liberalizarea suferintei si consecintele sale etice; 2.

Etica milei si etica demnitatii.

  • Ее верхняя губа чуть дрогнула.
  • Mitologie și viziune asupra lumii

Bioetica s-a anuntat relativ tirziu ca disciplina, anume in anii '70 ai secolului 20, atit ca o consecinta a dezvoltarii stiintelor vietii, cit si ca o necesitate de a relega stiintele naturii si cele ale spiritului, din perspectiva semnificatiei rezultatelor stiintelor particulare pentru o noua imagine despre lume si viata. A interesat mai putin dimensiunea descriptiva, cit cea normativa, anume ce imperative morale trebuie trebuie sa fie deduse si aplicate in cazul noilor descoperiri stiintifice.

Mai intii trebuie inlaturate citeva false supozitii legate de acest domeniu.

Om din diferite unghiuri

Desi nasterea bioeticii este legata de etica, cum de altfel cuvintul este pastrat chiar in denumirea sa, bioetica este mai mult un simptom al timpului nostru, poate chiar o consecinta a postmodernismului, decit o etica aplicata, sau o ramura a eticii.

Dupa deconstructivismul radical al postmodernismului se resimt doua tendinte: prima este inclusa in deconstructia conceptului de om, de natura, de subiect etc.

Asa cum mentioneaza Eve-Marie Engels, bioetica a aparut ca disciplina datorita heterogenitatii reprezentarilor noastre despre om si natura.

Slabă vedere ce presupune ca aceasta heterogenitate provine din noile rezultate ale stiintelor particulare, in special din biologie si din fizica, dar concept om din diferite unghiuri fel de mult, in opinia noastra, provine si din exercitiul deconstructuvist al filosofiei din a doua jumatate a secolului Deconstructivistii au aratat in modul cel mai radical ca multe dintre conceptele "tari" ale metafizicii poarta, pe fondul unui "de la sine inteles", incarcatura unei traditii in care se impletesc teze teologice, metafizice etc.

Concepte precum, substanta, lume, natura, om, ratiune, lege, bine s. Noi folosim deseori aceste concepte cu o naturalete suspecta. Si aceasta nu este valabil doar pentru limbajul comun, dar si in limbajul stiintelor particulare sau in cel juridic sunt amestecati termeni cu mare incarcatura metafizica. Ce consecinte decurg de concept om din diferite unghiuri pentru bioetica? La problemele legitime ridicate de stiinta, se grabesc sa raspunda mai multe discipline, care nu au un exercitiu critic suficient dezvoltat si nici baze teoretice unitare si stabile de pe hipermetropie forum la adulți sa poata aprecia corect acest fenomen.

Ca exemplu: stiinta se afla in fata unei dificultati: cercetarea embrionara.

Acest subiect a atras foarte multe domenii: economic, politic, filosofic, teologic, juridic, etic etc. Economic, de exemplu, au fost anii trecuti sume fabuloase investite la bursa pentru proiectele de inginerie genetica cele mai multe au esuat, rezultatele nefiind cele scontate! Politic, Consiliul Europei incearca sa faca recomandari legislative statelor europene care au pozitii politice si legislatii foarte diverse in legatura cu acest subiect, daca ar fi sa comparam doar Anglia si Germania.

Teologic, bisericile ortodoxe, protestante, catolice au respins si criticat acest tip de cercetare. Juridic, a aparut in ultimii ani o noua ramura a dreptului, numita biodrept.

Din punct de vedere concept om din diferite unghiuri domeniul bioeticii a fost incercuit de diferite argumente, care au ca presupozitii diferite pozitii etice fundamentale, cum ar fi kantianismul, utilitarismul, naturalismul etc. Deja diversitatea domeniilor si a opiniilor angajate in acest dialog face imposibil faptul ca discutia asupra bazelor bioeticii sa se poarte prin asumarea initiala a unei pozitii etice.

De pilda nu se poate spune, luindu-l pe Kant drept suport ca, s-ar putea analiza toate argumentele prezente in discutiile bioetice, sau ca s-ar putea raspunde exhaustiv la provocarile biologiei actuale. Acum vin intrebarile bioeticii: ce inseamna "umanitatea"? Ce inseamna persoana? Se suprapune termenul de persoana cu cel de om? Ce inseamna sa consideri pe cineva ca "scop" sau ca "mijloc"? Nici utilitarismul nu este liber de asemenea complicatii, daca il luam ca baza pentru reflectiile noastre bioetice.

Necesitatea unei analitici a conceptelor Orice disciplina trebuie sa aiba la baza o analitica a conceptelor, daca ar fi sa luam in considerare o sugestie heideggeriana, dar nu numai. Ce presupune aceasta? Conceptele fundamentale, cele care joaca un rol major in constituirea acestei discipline, cum sunt in cazul nostru conceptele de om si de natura, trebuie analizate, descrise si curatate de ceea ce traditia a lasat in ele ca de la sine inteles, sau subinteles.

Imaginea omului si a naturii in secolul 20 La nasterea bioeticii in secolul 20 au concept om din diferite unghiuri si anumite efecte negative si nedorite ale modului de viata si actiunii omului specifice epocii industriei si tehnicii, care s-au dovedit a fi daunatoare pentru plante, animale si in cele din urma chiar si in ceea ce priveste existenta oamenilor.

Datorita dezvoltarii sale recente, biologia a devenit stiinta directoare a timpului nostru Leitwissenschaft in opinia lui Eve Marie Engels. Dar acesta reconsiderare a ei este una recenta, de-a lungul timpului lucrurile petrecindu-se altfel. Prin emanciparea biologiei in secolele 18 si 19, s-a incercat o explicatie asupra originii si functiilor vietii care sa renunte la supozitiile metafizice si teologice, si care in acelasi timp sa nu fie considerata ca o subdisciplina a fizicii.

Biologia s-a constituit ca teorie despre natura vie. In viziunea lui Ernst Cassirer, secolul 19 infatiseaza prima intilnire viziune neandertală prima controversa principala dintre doua mari idealuri de cunoastere.

Idealul matematic al stiintelor naturii, care a umplut si stapinit secolul 17 nu va mai sta singur. O data cu Herder si cu romantismul german se va impune mereu mai energica si mai constienta de sine o alta cercetare si o alta potenta spirituala. Pentru prima data se va declara primatul cunoasterii istorice, atit dinspre filozofie, cit si dinspre stiinta, daca se are in vedere teoria evolutionista a lui Darwin.

O performanta a darwinismului este si aceea ca a dat gindirii stiintelor naturii o alta dimensiune a reflectiei.

Non-convex mai mult dedar mai puțin de ; Complet ; Toate unghiurile care nu sunt drepte sau desfăcute se numesc oblic. De asemenea, care sunt unghiurile? Adiacente - au o parte în comun, în timp ce celelalte stau, nu coincid, pe același plan. Suma acestor unghiuri va fi întotdeauna Vertical - unghiurile formate din două linii drepte care se intersectează și nu au laturi comune, dar razele lor ies dintr-un punct.

El a aratat cum constructiile conceptuale ale stiintelor naturii sau ale istoriei nu sunt contradictorii ci se completeaza si se necesita reciproc. Performanta biologiei a fost explicarea unitara a multiplicitatii si a diversitatii viului, prin teoria evolutionista si prin cea a originii speciilor.

Mai departe, biologia moleculara si genetica au aratat si au confirmat prin universalitatea codului genetic dependenta evolutionista a organismelor. Aceasta unitate a viului nu corespunde insa in nici un caz cu o presupusa unitate a opiniilor despre viata in stiinta, filozofie, etica sau in viata de zi cu zi.

Conceptul și tipurile de unghiuri. Unghi drept, obtuz, acut și desfășurat

Inca nu este clar sau unanim acceptat de unde incepe viata a ceea ce noi numim om concept om din diferite unghiuri unde se termina ea. Astfel, cercetarea embrionara si in contraparte eutanasia ramin printre cele mai controversate teme ale bioeticii. Anumiti autori considera ca subdomenii ale bioeticii: etica ecologica, etica mediului, etica animalelor[2], genetica, etica reproducerii si a transplanturilor etc. Cu aceasta multiplicitate a eticilor, nu putem spera la o imagine unitara a omului sau a naturii.

In cadrul aceluiasi domeniu pot exista diferite imagini ale aceluiasi obiect al cercetarii.

Pentru început, voi da definiții conceptelor de societate și natură, voi stabili o legătură între ele. Natura este totul lumea

De exemplu, avem diferite reprezentarii asupra statutului moral al animalelor, in etica animalelor, sau asupra statutului moral al embrionilor umani. Ce se asteapta de la o etica? Sa poata servi ca orientare, prin aceea ca ofera normele sau liniile directoare si bazele valorice comune pentru actiunile noastre.

concept om din diferite unghiuri vedere minus trei

Ce se asteapta de la bioetica? Un indreptar de norme si principii ale actiunii asupra naturii vi si asupra omului. Dar cum este acest lucru posibil, cind nu avem de-a face cu o imagine unitara asupra naturii si a omului? Este posibila o reconciliere intre stiintele naturii si cele ale spiritului prin intermediul bioeticii?

„Revizuirea reprezentărilor despre om şi natură”

Dupa Eve-Marie Engels, bioetica trebuie sa fie intr-un triplu sens globala, anume referitor la tematica, obiectul, dis-ciplinele, conceptele, concept om din diferite unghiuri luate in considerare.

Bioetica trebuie sa fie o etica globala asupra supravietuirii si a bunastarii crescinde a umanitatii, in concordanta cu mediul natural. Ea trebuie sa cuprinda toate temele etic relevante ale biostiintelor si ale medicinii.

  • Clasificarea unghiurilor.
  • Gimnastica vizuala cu miopie

Bioetica trebuie sa trateze problemele sale interdisciplinar si cu un pluralism metodologic, adica utilizind atit metode care tin de stiintele naturii, cit si metode ale stiintelor spiritului.

Trebuie depasita astfel ruptura dintre aceste doua blocuri de stiinte. Potter, prin pledoaria sa pentru o bioetica interdisciplinara a fost un pionier. Dar chiar de la inceput bioetica a tins sa fie arogata unilateral. Astfel in a fost introdusa in Washington la Institutul Kennedy concept om din diferite unghiuri Universitatii Georgetown cu o semnificatie mai restrinsa, doar ca etica biomedicala care avea de rezolvat dileme in situatii concrete.

Sub aceasta acceptie bioetica nu a aparut ca o disciplina noua, ci ca o ramura a unei discipline deja existente. Ea a fost redusa doar la etica medicala, si astfel la o etica aplicata. Inca mai este retinuta si astazi cu aceasta acceptie in unele tari sau centre universitare. Lucrul acesta contrasteaza cu faptul ca in ultimii 30 de ani in cadrul bioeticii s-au subdiferentiat o serie de alte domenii.

Remarca lui E. Engels este ca daca am avea o imagine unitara asupra naturii si a omului, atunci nu ar mai fi fost necesara bioetica. O mare parte dintre supozitiile bioeticii tin de antropologie, de filosofia naturii, de istoria stiintei sau a filosofiei.

Printre sarcinile sale cele mai importante se numara si reflectia asupra implicatiilor etice ale imaginilor si teoriilor noastre asupra omului si naturii. Bioetica este o punte intre stiintele naturii si cele umaniste, ea trebuie sa reflecteze asupra rezultatelor stiintelor particulare, sa fructifice cunostintele empirice despre om si natura. Faptul ca nu exista o conceptie unitara asupra bioeticii, nu inseamna ca asta ar fi un indiciu asupra caracterului aleatoriu al imaginilor despre om si natura, si nu inseamna nici ca ne aflam in fata unui nou relativism.

Omul si natura in antropologia filosofica Si la Max Scheler intilnim ideea ca nu detinem o imagine unitara asupra omului. Daca intrebi un european ce inseamna om, raspunsurile se pot inscrie in trei cercuri ideatice diferite: imaginea iudeo-crestina a omului, omul drept creatia lui Dumnezeu ; imaginea antica-greaca omul ca zoon politikon, sau ca purtator al logos-ului, dar in orice caz insuficient siesi si cea oferita de stiintele naturii, in special de teoria darwinista homo sapiens sapiens ca incununare a evolutiei.

Aceste trei imagini existau oarecum separate, fara a comunica intre ele. Ca urmare se poate vorbi de diferite directii antropologice: o antropologie crestina, una filosofica si una a stiintelor naturii, care desi stau alaturi nu interactioneaza.

In lucrarea Eseu despre om, Ernst Cassirer afirma ca imposibilitatea de a reconcilia aceste idei despre om este o amenintare interioara pentru viata noastra concept om din diferite unghiuri si culturala. Homo naturalis In cadrul teoriei evolutioniste si a descendentei biologice a omului, Scheler afirma ca o definitie biologica a pozitiei privilegiate a omului nu ar fi posibila. Din punct de vedere biologic, intre om si celelalte specii preumane nu exista decit o diferenta graduala.

Desi exista diferente cognitive, afective, fiziologice intre om si animal, nu putem merge pina la a privilegia, doar pe aceasta baza, omul.

concept om din diferite unghiuri recuperarea vederii trataka

Luind in considerare categoriile strict biologice, nu putem valoriza omul in comparatie cu alte forme de viata. Ca homo naturalis omul nu s-a dezvoltat in afara lumii animale, ci a fost, este si va ramine vesnic un animal.

Pentru a ajunge la ideea unei pozitii privilegiate a omului, trebuie gasite alte criterii decit cele biologice, pur descriptive, de aceea trebuie facut un salt in metafizic, in ascriptiv.

concept om din diferite unghiuri senzație de pete la vedere

Ideea de om inseamna pentru Scheler: Geist, Kultur, Religion, iar ca o categorie centrala a antropologiei sale numeste Weltoffentlichkeit, "deschiderea catre lume", care inseamna si libertatea omului fata de instinctele sale naturale, gratie carei libertati el se poate defini pe sine. Engels vede aici un dualism intre Spirit si Natura sau intre Persoana si Organism. Cu acest dualism Scheler nu postuleaza o pozitie privilegiata a omului in natura, ci mai mult concept om din diferite unghiuri opozitie a omului fata de natural.

Ca fiinta naturala omul nu se deosebeste calitativ de animal, doar definit ca fiinta spiri-tuala omul face saltul de la viata la spirit, de la organism la persoana. Plessner in lucrarea Die Stufe des Organischen und der Mensch a formulat "Legea artificialitatii naturale" Gesetz der naturliche Kunstlichkeitca lege fundamentala a antropologiei sale. Particularitatea existentei umane, excentricitatea sa, consta pentru Plessner in aceea ca omul nu traieste si nu experimenteaza doar lumea sa exterioara, ci si propriile sale trairi pentru a se putea defini pe sine.

Altfel decit celelalte forme ale viului, omul nu isi realizeaza existenta sa doar in natura. Ca parte a acesteia, el este doar jumatate. Pentru a-si putea conduce viata el are nevoie de cultura. Astfel particularitatea existentei sale apare ca necesitate a intregirii prin cultura.

In opozitie cu conceptia lui Scheler, la Plessner spiritul nu este un principiu opus vietii, ci ele se combina si realizeaza un "Mitwelt", o lume comuna, ca lume a lui Noi, sau ca o comunitate de persoane. Astfel, caracterul spiritual al persoanei rezida in forma de Noi a propriului Eu. Daca la Scheler categoria principala era "deschiderea catre lume", la Plessner aceasta este Zwittercharakter, "caracterul hibrid" al naturii umane.